:: SITE ::
  Prima pagina  
  Domenii jurnalistice
  Jurnalism in  universitate
  Ethica maxima
  Parteneri
  Resurse media  
  CONTACT  
 
TELEVIZIUNE
RADIO
PRESA SCRISA
Camelia Nistor
FOTOJURNALISM
A.F.P.R.

 

 

 
Onestitatea – principala arma a jurnalistului
Autor: Claudiu Padurean ( citeste alte articole scrise de acelasi autor )

Faptul ca presa este controlata de autoritati sau de diferite grupuri de interese a devenit o afirmatie comuna, un truism care nu mai surprinde pe nimeni. In aceste conditii, a vorbi despre obiectivitatea jurnalistului este ca si cum ai incerca sa joci fotbal cu o minge sparta. Dincolo de suspiciuni si neincredere, dincolo de presiuni si de legi care nu ofera nici cea mai mica protectie reporterului fata de editorul sau, ziaristii dispun de o arma redutabila: onestitatea.
Onestitatea echivaleaza in sistemul de drept romanesc cu buna-credinta. Iar aceasta este tocmai factorul care poate determina condamnarea sau achitarea jurnalistului in vreunul dintre numeroasele procese de pe rolul instantelor de judecata. Chiar daca o informatie publicata este eronata, jurnalistul poate fi absolvit de orice vina daca in documentarea si scrierea materialului de presa el a avut convingerea ferma ca ceea ce publica este conform cu adevarul. Un judecator il poate obliga pe jurnalist sa publice o rectificare, insa va accepta mult mai greu sa pronunte o condamnare penala impotriva acestuia daca ziaristul isi demonstreaza buna credinta.
Multi editori de presa nu incurajeaza prea mult acest tip de comportament. In multe dintre publicatii se mentioneaza ca, potrivit articolelor 205 si 206 din Codul Penal, responsabilitatea materialelor publicate revine exclusiv jurnalistului. Nimic mai fals. Cele doua articole incrimineaza insulta si calomnia. Stabilesc conditiile in care o fapta poate deveni o infractiune, precum si pedepsele care se aplica pentru aceasta. Niciunde nu se stabileste raspunderea jurnalistului, pentru ca singurele mentiuni referitoare la activitatea ziaristului sunt legate de faptul ca aceste infractiuni pot fi comise si prin intermediul presei. Bineinteles, Codul Penal stabileste ca raspunderea este personala. Insa tot legislatia penala defineste solidaritatea raspunderii. Astfel ca editorii, redactorii-sefi sau directorii de publicatii care incita sau determina un redactor sa publice un material calomniator sau insultator pot fi la fel de bine condamnati in calitate de instigatori, complici sau coautori la acea infractiune. Pedepsele sunt egale cu cele prevazute pentru autorul efectiv al infractiunii.
Mai mult, legislatia civila romaneasca are un principiu care se numeste raspunderea comitentului pentru faptele prepusilor. Adica, raspunderea sefului pentru faptele subalternului, ceea ce impune o solidaritate intre jurnalist, sefii sai si societatea editoare de presa in cazul in care ziaristul este obligat la plata unor daune.
Bineinteles, toate acestea sunt valabile doara daca ziaristii au dat dovada de buna-credinta, de onestitate, adica nu a prezentat sefilor sai niste informatii false drept adevarate sau daca a publicat informatii neverificate cu titlul de adevar. Pentru ca acest lucru sa nu se intample, este necesar ca ziaristul sa se fereasca de a acuza direct pe cineva sau de a-l califica drept infractor pana cand nu exista o hotarare judecatoreasca definitive si irevocabila prin care se stabileste vinovatia sau nevinovatia personajului din articol. De aceea, este bine sa se publice in articole formule de genul “X spune despre Y ca ar fi facut cutare lucru”, “Z este considerat de catre acuzatorii sai autorul omorului” sau “potrivit unor informatii neverificate… potrivit unor zvonuri… cutare sau cutare ar fi facut sau a facut un lucrul respectiv”.
Mai trebuie mentionat ca, spre deosebire de dreptul francez, legislatia romaneasca nu pedepseste colportarea, adica preluarea si difuzarea de insulta si calomnie. Bineinteles, tot in conditiile in care jurnalistul da dovada de onestitate, pentru ca altfel poate fi considerat drept complice al calomniatorului. Pentru a inlatura orice banuiala de complicitate la insulta sau calomnie, cel mai usor este sa se aplice princpiul “auditur et altera pars”, asculta si publica pozitia celeilalte parti.

 

 
Prin ceata legislativa a campaniei electorale pentru “locale”
Autor: Cristian Todea( citeste alte articole scrise de acelasi autor )
 
Legea alegerilor autoritatilor administratiei publice locale prezinta, in cadrul unei sectiuni aparte, regulile pe care trebuie sa le respecte candidatii si institutiile de presa in cadrul campaniei electorale. Este vorba despre sectiunea cu nr.7 care impune constrangeri si ofera libertati discutabile in unele privinte. Din acest motiv unele prevederi merita dezvaluite in adevarata lor lumina. Sau ceata…
Sectiunea a 7-a
Campania electoralã

Art. 57. - Campania electorala începe cu 30 de zile înainte de data
desfasurarii alegerilor si se încheie în ziua de sambata care precede data
alegerilor, la orele 7,00.
Art. 58. - (1) În campania electorala, candidatii, partidele politice,
aliantele politice, aliantele electorale, precum si cetatenii au dreptul sa-si
exprime opiniile în mod liber si fara nici o discriminare, prin
mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei si a celorlalte
mijloace de informare în masa.
(2) În timpul campaniei electorale se asigura candidatilor, în mod
nediscriminatoriu spatii corespunzatoare pentru a se întalni cu
alegatorii. Spatiile pot fi amplasate la sediul primariei, în scoli,
universitati, case de cultura, camine culturale si cinematografe, si se
asigura pe baza de întelegere cu privire la cheltuielile de întretinere.
(3) Mijloacele folosite în campania electorala nu pot contraveni
ordinii de drept.
(4) Este interzisa organizarea actiunilor de campanie electorala în
unitatile militare, precum si în spatiile din scoli si universitati în perioada
de desfasurare a cursurilor.
Art. 59. - (1) Campania electorala prin serviciile de programe
audiovizuale, publice si private, trebuie sa serveasca urmatoarelor interese
generale:
a) ale electoratului, de a primi informatii corecte, astfel încat sa
poata vota în cunostinta de cauza;
Marja de libertate acordata de acest alineat al articolului 59, ca sa nu o numim ambiguitate, incearca sa ofere aparenta unei libertati depline oferite presei in acoperirea alegerilor. In fapt, aceasta lege limiteaza drastic ceea ce este numit interesul general prin referirile la morala. Cine stabileste ce este moral sau nu? CNA-ul?
b) ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale,
organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si
candidatilor de a se face cunoscuti si de a-si prezenta
platformele, programele politice si ofertele electorale;
c) ale radiodifuziunilor, de a-si exercita drepturile si
responsabilitatile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici si privati sunt obligati sa asigure, în
cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfasurarea unei campanii
electorale echitabile, echilibrate si corecte pentru toate partidele
politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor
apartinand minoritatilor nationale, precum si pentru toti candidatii.
29
Art. 60. - (1) În timpul campaniei electorale, informatiile privind
sistemul electoral, tehnica votarii, calendarul campaniei electorale,
programele politice, opiniile si mesajele cu continut electoral trebuie sa
fie prezentate exclusiv în urmatoarele tipuri de emisiuni:
a) emisiuni informative – în care pot fi difuzate informatii privind
sistemul electoral, tehnica votarii si activitatile de campanie ale
candidatilor; în acest scop durata programata a emisiunii
informative poate fi marita cu cel mult 15 minute.
Este clar ca aici se pot prezenta stiri dezechilibrate ca numar pentru un partid/candidat, in functie de orientarea postului de televiziune sau radio. Batalia pentru mediatizare se va duce aici. Aici, pentru ca regulile nu mai apar ca in cadrul emisiunilor electorale propriu-zise. Sau au fost intentionat omise?
b) emisiuni electorale – în care candidatii îsi pot prezenta
programele politice si activitatile de campanie electorala.
c) dezbateri electorale – în care candidatii, jurnalistii, analistii si
alti invitati pun în discutie programele electorale si temele de
interes public.
(2) Posturile private de radio si televiziune, inclusiv de televiziune
prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de programe, emisiuni de
tipul celor prevazute la alin. (1).
(3) Emisiunile prevazute la alin.(1) nu pot fi considerate
publicitate electorala.
Cu toate acestea, prin excluderea unor candidati mai putin cunoscuti ele pot deveni electorale. Prin omisiune. Totul tine de orientarea postului si a realizatorului.
(4) Spoturile publicitare de 20 – 30 secunde care îndeamna
electoratul sa voteze un candidat sau o lista de candidati pot fi difuzate
numai în interiorul emisiunilor prevazute la alin.(1) lit b) si c).
(5) Este interzisa cumpararea de spatii de emisie în vederea difuzarii
de clipuri sau de emisiuni electorale.
Art. 61. - (1) Accesul partidelor parlamentare, aliantelor politice
si aliantelor electorale ale acestora, precum si al candidatilor
independenti la serviciile publice de radiodifuziune si de televiziune,
inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit.
Partidele neparlamentare, aliantele politice si aliantele electorale ale
acestora au acces, gratuit, la serviciile publice teritoriale de
radiodifuziune si de televiziune numai în masura în care depun liste de
candidati în minimum 50% din circumscriptiile electorale de pe
cuprinsul unui judet ce intra în raza de acoperire a studiourilor
teritoriale respective. Timpul de antena acordat în aceste situatii trebuie
sa fie proportional cu numarul listelor complete de candidati depuse în
teritoriul respectiv si se calculeaza de catre Societatea Romana de
Televiziune si Societatea Romana de Radiodifuziune în 24 de ore de la
primirea comunicarii datelor transmise de Biroul Electoral Central. La
serviciile nationale publice de radiodifuziune si de televiziune au acces
partidele politice neparlamentare, aliantele politice si aliantele electorale care depun liste complete de candidati în cel putin 50% din
circumscriptiile electorale din 15 judete. Timpul de antena se acorda
dupa ramanerea definitiva a candidaturilor, trebuie sa fie proportional
cu numarul listelor complete de candidati depuse si se calculeaza de
catre Societatea Romana de Televiziune si Societatea Romana de
Radiodifuziune în 24 de ore de la primirea comunicarii datelor
transmise de Biroul Electoral Central.
Pe ce criterii de calcul se face aceasta repartizare este omis din lege. Nu se precizeaza nici in cadrul caror tipuri de programe intra in vigoare acest calcul.
(2) Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale au
acces la serviciile publice teritoriale si nationale de radiodifuziune si de
televiziune, daca participa în alegeri cu liste de candidati în
circumscriptiile electorale din judete si în mod proportional cu ponderea
lor în totalul populatiei judetului, respectiv a Romaniei.
(3) Pana la calcularea timpilor de antena, conform alin.(1) si (2),
partidele parlamentare, aliantele acestora si organizatiile cetatenilor
apartinand minoritatilor nationale reprezentate în Parlament primesc
timpi de antena proportional cu ponderea lor parlamentara.
La ce perioada se refera legea? Nu exista un termen clar de intrare in vigoare a calculului de repartizare a timpilor de antena. Pana la intrarea in vigoare a acestor timpi, partidele/candidatii din afara parlamentului suporta un handicap incorect.
(4) Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor
electorale, precum si al candidatilor independenti si al organizatiilor
cetatenilor apartinand minoritatilor nationale la posturile private de
radiodifuziune si de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face
gratuit, numai în cadrul emisiunilor care au caracter electoral, potrivit
dispozitiilor art.60.
(5) Este interzisa contractarea de timpi de antena, în scopuri
publicitare, pentru si în favoarea participantilor la campania electorala
sau cedarea timpilor de antena candidatilor, de catre societatile
comerciale cu capital public sau privat, institutiile publice, organizatiile
neguvernamentale sau persoanele fizice.
(6) Partidele politice, aliantele politice si aliantele electorale,
candidatii independenti, precum si organizatiile cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale au obligatia sa solicite, în termen de 20 de zile de la
aducerea la cunostinta publica a datei alegerilor, conducerii posturilor de
radiodifuziune si de televiziune, publice si private, dupa caz, studiourilor
teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antena. Solicitarile facute dupa
acest termen nu se iau în considerare.
(7) Timpii de antena la radiodifuziunile si televiziunile publice si
private, inclusiv cele prin cablu, se acorda partidelor politice, aliantelor
politice si aliantelor electorale, în fiecare din zilele de luni, marti,
miercuri, joi si vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp
de antena, la studiourile teritoriale de cel mult 5 minute, însumate pe
întreaga durata a desfasurarii campaniei electorale. Candidatii independenti din circumscriptiile electorale din municipiul Bucuresti si
cei din municipiile resedinta de judet, care nu sunt pe raza de acoperire
a unui studio, au acces la serviciile publice nationale de radiodifuziune
si de televiziune în acelasi interval de timp de cel mult 5 minute,
însumate pe întreaga durata a desfasurarii campaniei electorale.
(8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat
fiecarui partid politic, fiecarei aliante politice si aliante electorale,
candidatilor independenti si ai organizatiilor cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale se realizeaza în direct sau se înregistreaza, în
proportiile stabilite de acestia.
(9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisa
combinarea de culori, semne grafice sau sunete care sa evoce
simbolurile nationale ale Romaniei sau ale altui stat.
Art. 62. - (1) În perioada campaniei electorale, candidatii si
reprezentantii partidelor politice aflate în competitie au acces la
posturile publice si private de radiodifuziune si televiziune numai la
emisiunile si dezbaterile electorale, în conditiile art.59, 60 si 61.
(2) În perioada campaniei electorale, candidatii si reprezentantii
partidelor politice aflate în competitie nu pot fi producatori, realizatori
sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici si
privati.
Art. 63. - (1) Radiodifuzorii publici si privati au obligatia de a
asigura, prin masuri tehnice si redactionale, reflectarea campaniei
electorale în mod echitabil, echilibrat si impartial.
(2) Emisiunile informative se supun obligatiei de obiectivitate,
echitate si de informare corecta a publicului.
(3) Candidatii care au deja functii publice pot aparea în emisiunile
informative strict în probleme legate de exercitarea functiei lor.
Cine poate oare delimita ce este act administrativ si ce este act electoral in timpul campaniei? Nu s-a inventat inca acel candidat care sa nu profite de functia sa pentru a-si atrage voturi.
(4) În cazul în care, în emisiunile informative, se prezinta fapte sau
evenimente speciale de interes public, pe langa punctul de vedere al
autoritatilor trebuie prezentat si un punct de vedere opus.
Ramane de vazut ce a inteles legiuitorul prin fapte sau evenimente speciale. Ce se intampla daca punctul opus de vedere nu poate fi obtinut?Adica daca persoana sau partidul care ar trebui sa reactioneze refuza sa o faca. Nu se difuzeaza materialul? S-ar putea ca acest gen de refuz sa apara tocmai pentru a bloca difuzarea materialului.
Art. 64. - (1) Emisiunile si dezbaterile electorale trebuie sa
asigure tuturor candidatilor conditii egale în ceea ce priveste libertatea
de exprimare, pluralismul opiniilor si echidistanta.
(2) În cadrul emisiunilor electorale, candidatii au urmatoarele
obligatii:
a) sa nu puna în pericol ordinea constitutionala, ordinea
publica, siguranta persoanelor si a bunurilor;
b) sa nu faca afirmatii care pot aduce atingere demnitatii umane
sau moralei publice;
c) sa probeze eventualele acuzatii cu incidenta penala sau
morala aduse unui alt candidat;
d) sa nu incite la ura sau discriminare pe considerente de rasa,
religie, nationalitate, sex, orientare sexuala sau etnie.
Art. 65. - Realizatorii si moderatorii emisiunilor si dezbaterilor
electorale au urmatoarele obligatii:
a) sa fie impartiali;
b) sa asigure un echilibru necesar desfasurarii emisiunii oferind
fiecarui candidat participant la discutii posibilitatea de
prezentare a opiniilor sale;
Probabil ca CNA-ul va avea ocazia sa-si demonstreze independenta politica in aceste circumstante. Pentru ca de moderatori si realizatori partinitori nu vom duce lipsa.
c) sa formuleze clar întrebarile, fara a fi tendentioase sau partinitoare;
d) sa asigure mentinerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei
electorale si a tematicii stabilite;
e) sa intervina atunci cand, prin comportamente sau exprimari,
invitatii încalca dispozitiile art.64 alin.(2); în cazul în care invitatii
nu se conformeaza solicitarilor, moderatorul poate decide
întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, dupa caz.
Art. 66. - (1) În cazul prezentarii de sondaje de opinie cu continut
electoral, acestea trebuie însotite de urmatoarele informatii:
a) denumirea institutiei care a realizat sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul si
metodologia utilizata;
c) dimensiunea esantionului si marja maxima de eroare;
d) cine a solicitat si cine a platit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele facute pe strada, în randul
electoratului, nu trebuie sa fie prezentate ca reprezentative pentru opinia
publica sau pentru un anumit grup social sau etnic.
Art. 67. - Cu 48 de ore înainte de ziua votarii sunt interzise:
a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de
publicitate electorala;
b) invitarea sau prezentarea candidatilor în programe, cu
exceptia situatiilor prevazute la art.69 alin.(4).
c) comentarii privind campania electorala.
Art. 68. - În ziua votarii este interzisa prezentarea sondajelor
realizate la iesirea de la urne, înainte de închiderea votarii.
Art. 69. - (1) Candidatii si partidele politice ale caror drepturi sau
interese legitime au fost lezate, prin prezentarea în cadrul unui program
electoral, a unor fapte neadevarate, beneficiaza de drept la replica.
(2) Candidatii si partidele politice ale caror drepturi sau interese
legitime au fost lezate, prin prezentarea în cadrul unui program
electoral, a unor informatii inexacte, beneficiaza de drept la rectificare.
(3) Radiodifuzorii au urmatoarele obligatii, privind dreptul la
replica si rectificare:
a) sa decida acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel
mult 24 de ore de la primirea unei solicitari formulate în
scris; în situatia în care solicitarea se refera la o emisiune
difuzata în ultima zi de campanie electorala, decizia trebuie
luata în cel mult 12 ore de la primirea solicitarii;
b) sa comunice solicitantului, în termenele prevazute la lit. a),
telefonic si/sau în scris decizia luata; în cazul neacordarii
dreptului solicitat, motivele trebuie sa fie comunicate
solicitantului si Consiliului National al Audiovizualului;
c) sa difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat,
rectificarea sau replica în cel mult 48 de ore de la primirea
solicitarii; în situatia în care emisiunea care face obiectul
sesizarii a fost difuzata în ultima zi de campanie electorala,
rectificarea sau replica se difuzeaza în preziua votarii;
d) sa difuzeze, în cazul în care Consiliul National al
Audiovizualului da castig de cauza solicitantului, replica sau
rectificarea în termenul si conditiile comunicate
radiodifuzorului.
(4) În preziua votarii, radiodifuzorii trebuie sa prevada în program,
imediat dupa emisiunea informativa de seara, un spatiu de emisie pentru
difuzarea rectificarilor si a replicilor ca urmare a sesizarilor care se
refera la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.
Probabil ca dezmintirile vor veni tocmai pentru a profita de aceasta exceptie si pentru a avea prin intermediul lor un ultim cuvant. Aceasta pe de o parte. Ce se intampla insa cu continutul replicilor? Poate fi cenzurat pe criterii de morala si interes public (instigari de orice fel)?
Art. 70. - (1) Radiodifuzorii trebuie sa asigure înregistrarea
emisiunilor destinate campaniei electorale în conditiile stabilite de
Consiliului National al Audiovizualului.
(2) Înregistrarile emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie
sa fie tinute la dispozitia Consiliului National al Audiovizualului, pe
34
durata campaniei electorale si timp de 30 de zile dupa comunicarea
oficiala a rezultatelor.
Art. 71. - (1) Nerespectarea dispozitiilor art.59 – 70 atrage
aplicarea sanctiunilor prevazute de Legea audiovizualului nr.504/2002,
cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Faptele se constata si sanctiunile se aplica de catre Consiliul
National al Audiovizualului care se autosesizeaza sau poate fi sesizat de
catre cei interesati.
Art. 72. - (1) Primarii sunt obligati ca, pana la începerea
campaniei electorale, sa stabileasca prin dispozitie locuri speciale pentru
afisaj electoral, tinand seama de numarul partidelor politice, aliantelor
politice si aliantelor electorale care declara ca depun liste de candidati,
candidaturi pentru functia de primar, cat si de candidatii independenti.
Aceste locuri trebuie sa fie situate în zone frecventate de cetateni, fara
stanjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitati din
localitatile respective.
(2) Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisa partidelor
politice, aliantelor politice si aliantelor electorale care participa la
alegeri si candidatilor independenti.
(3) Este interzisa utilizarea, de catre un partid politic, alianta
politica, alianta electorala ori candidat independent a locurilor speciale
de afisaj electoral, astfel încat sa împiedice folosirea acestora de catre
un alt partid politic, alianta politica, alianta electorala ori candidat
independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianta
politica, alianta electorala ori candidat independent poate aplica un
singur afis electoral.
(4) Un afis electoral amplasat în locurile prevazute la alin.(1) nu
poate depasi dimensiunile de 500 mm o latura si 300 mm cealalta latura,
iar cel prin care se convoaca o reuniune electorala, 400 mm o latura si
250 mm cealalta latura.
(5) În alte locuri decat cele stabilite conform alin.(1), afisajul
electoral este permis numai cu acordul proprietarilor, administratorilor
sau, dupa caz, al detinatorilor.
(6) Sunt interzise afisele electorale care combina culori sau alte
semne grafice, astfel încat sa evoce simbolurile nationale ale Romaniei
sau ale altui stat.
(7) Organele de ordine publica sunt obligate sa asigure integritatea
panourilor si afiselor electorale.
35
Art. 73. - (1) Birourile electorale de circumscriptie vegheaza la
corecta desfasurare a campaniei electorale în circumscriptia în care
functioneaza, solutionand plangerile ce le sunt adresate cu privire la
împiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electorala ori
candidat independent de a-si desfasura campania electorala în conditiile
prevazute de lege si cu respectarea deontologiei electorale.
(2) Daca biroul electoral de circumscriptie considera, cu ocazia
solutionarii plangerii, ca este necesara luarea unor masuri administrative
sau aplicarea unor sanctiuni contraventionale ori penale, sesizeaza
autoritatile competente.
(3) Împotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie
comunala, oraseneasca, municipala sau de sector al municipiului
Bucuresti se poate face contestatie la biroul electoral de circumscriptie
judeteana, respectiv la biroul electoral de circumscriptie a municipiului
Bucuresti, iar împotriva solutiei date de biroul electoral de
circumscriptie judeteana sau de biroul electoral de circumscriptie a
municipiului Bucuresti se poate face contestatie la Biroul Electoral
Central; solutia data asupra contestatiei este definitiva.
(4) Solutionarea plangerilor si a contestatiilor se face în termen de
3 zile de la înregistrarea lor, iar hotararile date se publica în presa si se
afiseaza, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.
 
 
 
:: PRESA ONLINE ::
   
  Monitorul de Cluj
  Adevarul de Cluj
  Buna ziua, Ardeal
  Ziarul clujeanului
  Szabadsag
  Kronika
  Gazeta de Cluj
  Clujeanul
   
  Radio Guerrilla
  Radio Cluj
  Radio Renasterea
 
COLTUL LINK-ULUI DE PRESA
 
 
Everything you need to be a better journalist
 
 
 
 
 
sponsor

© Copyright Media Observer Cluj ® 2004 | Design Raul Chiorean | Termeni si conditii